Frank Capra

Maestrul comediei sofisticate, “unul din principalii autori de comedii de salon, un optimist candid, un etern bine dispus, specific perioadei New Deal-ului” (Lumea filmului, 1971), “o sursă de inspiraţie pentru toţi cei care cred în visul american” (John Ford). “Capra crede în fericirea umană; el crede în natura umană. Bunătatea, simplitatea, dezinteresul devin în mîinile lui calităţi redutabile.” (Graham Greene) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Capra a fost navigatorul care ştia ca nimeni altul să-şi conducă personajele în străfundurile unor situaţii umane disperate pentru ca apoi să schimbe macazul şi să facă acel miracol care ne permite să ieşim din sala de cinema plini de încredere în viaţă. Viaţa socială tot mai dură, încăpăţânarea miliardarilor de a crede că «vor lua cu ei» averile, generalizarea egoismului au făcut aceste miracole tot mai improbabile, dar, luptând cu angoasa umană, cu îndoiala, cu neliniştea, cu zbaterea pentru existenţa de zi cu zi, Capra a fost un fel de vraci, adică un adversar al medicinii oficiale, şi acest doctor bun a fost şi un regizor bun.” (François Truffaut) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Criticate adesea pentru naivitatea discursului şi pentru sentimentalismul apăsat, dar apreciate pentru farmecul interpreţilor şi pentru eleganţa rezolvărilor regizorale, comediile stil Capra reintră în modă la sfârşitul anilor ’80 ca un contrapunct la extrema violenţă a majorităţii producţiilor cinematografice.” (Dicţionar de cinema, 1997)

“Sensul unui film constă, mi se pare, nu în adevărul sau falsul său, ci în persistenţa lui ca idee şi în popularitatea lui în rîndurile publicului. El trebuie considerat mai puţin ca o oglindă a vieţii, cît mai degrabă ca un document de psihologie umană, martor al spiritului popular.” (Frank Capra) (Lumea filmului, 1971)

“Muncitor şi pasionat de cinematograf pînă la uitarea de sine, Capra a fost un realist care a demitizat cinematograful: ‘Cei care cred că cinematograful înseamnă viaţă uşoară, de lux şi volutate vor fi decepţionaţi. Cinematograful înseamnă sudoare, praf, extenuare fizică, cîte 18 ore de luru pe zi şi o permanentă cursă contracronometru care-ţi face nervii zob…’. Concluzia vieţii şi artei lui poate fi concentrată într-o frază: ‘Am descoperit că ceea ce îi interesează pe oameni sînt oamenii…’.” (Stelele Oscarului, vol. 1, 1996)

“La moartea lui, în 1991, revista ‘Time’ scria despre el că n-a fost preţuit la adevărata lui valoare, ca unul dinzre cei mai importanţi regizori americani – un cineast subtil, complex şi imaginativ. ‘E o ironie – nota criticul Richard Schickel – faptul că, în ultimii ani ai existenţei sale, toate oficialităţile şi organizaţiile care-i confereau premii şi distincţii menţionau calităţile lui de «artist al sentimentelor simple». În realitate, el a fost obligat, în toţi aceşti ani, să suporte această viziune reducţionistă despre sine însuşi.’” (Stelele Oscarului, vol. 1, 1996)

“Frank Capra îşi începe cariera modest; e mai întîi gagman al lui Mack Sennett, apoi dirijează filme pentru comicul Hary Langdon (‘Pînă peste cap’, ‘Atlet neisprăvit’, ‘Primii pantaloni’). Încearcă apoi diferite genuri; se reţine puternica satiră la adresa unor aspecte religioase din ‘Lady for a Day’ / ‘Doamnă pentru o zi’, film plin de fantezie, în care gangsterii sînt transformaţi în filantropi de vodevil. De aici începe lunga colaborare cu scenaristul Robert Riskin; ei vor forma unul din cuplurile cele mai durabile şi mai inspirate din perioada respectivă. “(Stelele Oscarului, vol. 1, 1996)

PREMII

3 premii Oscar pt. regie [6]: S-a întîmplat într-o noapte (1934), Extravagantul Mr. Deeds (1936), Nu o poţi lua cu tine după moarte (1938)

1 premiu Globul de Aur pt. regie: Viaţa e minuntă (1946)

FILME

Campionul forţei / The Strong Man (1926)
Tramp, Tramp, Tramp (1926)
For the Love of Mike (1927)
Primii pantaloni lungi / Long Pants (1927)
The Matinee Idol (1928)
So This Is Love? (1928)
The Power of the Press (1928)
Say It With Sables (1928)
Submarine (1928)
That Certain Thing (1928)
The Way of the Strong (1928)
Afacerea Donovan / Donovan Affair (1929)
Flight (1929)
The Younger Generation (1929)
Dragostea unei femei pierdute / Ladies of Leisure (1930)
Rain Or Shine (1930)
Dirigible (1931)
Femeia miracolelor / The Miracle Woman (1931)
Patima blondă / Platinum Blonde (1931)
Iluzii de fericire / Forbidden (1932)
Nebunia bancară / American Madness (1932)
The Bitter Tea of General Yen (1933)

Aristocrată pentru o zi / Lady for a Day (1933)

“O cerşetoare se dă drept bogătaşă în scrisorile adresate fiicei sale, pe care a încredinţat-o unei mănăstiri din Spaia. Familia Logodnicului, aristocrată, îşi anunţă vizita în America, la viitoarea cuscră, pentru a-i verifica rangul. Un gangster, care are motive să ţină la cerşetoare, îi sare în ajutor punîndu-i la dispoziie figuraţia pentru spectacolul sindrofiei aristocrate. În ochii declasaţilor, acest joc al aparenţelor şi convenţiilor sociale e suprema escrocherie a vieţii lor. Irezistibile sînt progresia sitmată de gaguri şi dialogul strălucit care opune ‘limba de lemn’ a vocabularului burghez, argoului suburban.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

S-a întâmplat într-o noapte / It Happened One Night(1934) – Oscar pt. regie

“Filmul nu are nimic din datele unui mare succes public, adică fast, costume, mare spectacol. În schimb, are alte calităţi: o intrigă bine construită, bazată pe sentimente umane simple, dialoguri spirituale, intimitate, lipsă de formalism şi mai presus de orice evitarea afectării hollywoodiene.” (Lewis Jacobs). Filmul marchează astfel începutul unui nou stil în comedia cinematografică americană. (Cinema… un secol şi ceva, 2002) “Exemplul perfect al unui gen special al comediei americane: ‘phantasy of goodwill’ (fantezia bunăvoinţei) cum a denumit-o Richard Griffith.” (Lumea filmului, 1971)

S-a întîmplat într-o noapte a lansat tiparul ideal al filmului de divertisment american, amestec de comedie şi melodramă, într-un story cu vagi aluzii la fundalul social, rotind rîsul cu plînsul atît cît să pregătească happy end-ul.” (Mirajul statuetei de aur, 1985)

“Timp de patruzeci şi unu de ani, It Happened One Night a deţinut recordul de a fi fost singurul film care a cîştigat toate cele cinci premii importante: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun actor (Clark Gable), Cea mai bună actriţă (Claudette Colbert) şi Cel mai bun scenariu (Robert Riskin). În 1975, One Flew Over the Cuckoo’s Nest [Zbor deasupra unui cuib de cuci] a devenit cel de-al doilea film care se putea lăuda cu un astfel de succes [Doar încă un al treilea film a reuşit această performanţă: Tăcerea mieilor (1991)].”(Totul despre Oscar, 2004)

Strict confidenţial / Broadway Bill (1934)

“Preşedintele consiliului de administraţie al unei fabrici preferă caii. Într-o zi îşi ia lumea în cap şi, sub privirile admirative ale fiicei sale, se dedică antrenării unui patruped. Film inedit, realizat între It Happened… şi Mr. Deeds, considerat, în mod eronat, ca o operă minoră, mai puţin reprezentativă. Văzut chiar după decenii, filmul e viu, tensionat, pus în valoare de jocul trepidant al lui Walter Baxter.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Extravagantul Mr. Deeds / Mr. Deeds Goes to Town (1936)

Extravagantul Mr. Deeds e o cascadă de invenţii cinematografice, care profunde, care bufone. Psihologia eroului e aceea de ‘suflet nevinovat’ debarcat în viesparul societăţii new-yorkeze. Răii şi şmecherii din metropolă caută să-l înşele, dar nu reuşesc decît să-l jignească. […] Tot ce spune, tot ce face, tot ce întreprinde e frumos, cinstit, spontan, înviorător ca o briză de aer proaspăt venită de-a sreptul din pădure. La care se mai adaugă ceva. Contrastul dintre el şi societate oamenilor cu apucături josnice.” (Drumuri, destine, climate, 1977)

“Elogiu adus purităţii sentimentelor în anii crizei economice.” (Dicţionar universal de filme, 2002) “Deeds poate fi considerat un fel de Roosevelt pe care opoziţia l-a acuzat în ce priveşte instituirea New Deal-ului şi irosirea banilor pentru a ajuta săracii şi şomerii, în timp ce Capra poate fi considerat un fel de Deeds datorită naivităţii şi implicării sale.” (Georges Sadoul) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Maşina de confecţionat iluzii a Hollywoodului are în Extravagantul Mr. Deeds o mostră de puenre în circulaţie a mitului american al posibilităţilor infinite şi totodată o articulare indulgentă, prin cinematograf, a studierii unei societăţi ce uneori nu reuşeşte s privească realitatea în faţă.” (Teme şi stiluri cinematografice, 1987)

Orizontul pierdut / Lost Horizon (1937)

“Un avion american, care transportă refugiaţi din China în timp de război, se prăbuşeşte undeva, în Himalaya. Supravieţuitorii se văd proiectaţi într-o ţară ai cărei locuitori cunosc tainele păcii şi vieţii eterne. Transpunere a romanului de James Hilton (tradus şi la noi) care, datorită artei sugestiei sale, a creat mitul regiunii Shangri-La, veritabil paradis pe pămînt şi loc de refugiu, temă total diferită de opera autorului lui John Doe.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Nu o poţi lua cu tine după moarte / You Can’t Take It with You (1938)

“Cel mai bun film al anului (2 premii ‘Oscar’: film şi regie). Ecranizare a piesei lui George Kaufman şi Moss Hart, jucată cu mare succes pe Broadway. Neverosimilă poveste de dragoste dintre un fiu de milionar şi o fată săracă. ‘Împletirea de probleme realiste şi de soluţii imaginare demonstrează dilema clasei de mijloc în epoca «New Deal».’ (Paul Rotha) Latura excentrică a filmului (şi cea mai reuşită) este susţinută de personajul interpretat de Lionel Barrymore, bunicul sărac, care cântă la acordeon şi ţine discursuri împotriva banilor, progresului şi impozitelor.” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“În afara confruntării de idealuri, servită unilateral de dialog, filmul are rare invenţii cinematografice, ca ţipătul pe care Tony ameninţă că nu şi-l poate reţine şi-l preia Alice, provocînd panica într-un restaurant, sau cazaciocul executat în paşi de lebădă ceaikovskiană.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Dl. Smith merge la Washington / Mr. Smith Goes to Washington (1939)

“Satiră la adresa celor care tulbură visul democratic al SUA, dar şi sistematică descriere a primejdiilor mecanismelor de pervertire a democraţiei, a încălcării libertăţii presei şi reducerii voturilor la tăcere.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Vi-l prezint pe John Doe / Omul de pe stradă / Meet John Doe (1941)

“Pentru a nu fi acuzată de fals, o frumoasă ziaristă trebuie să găsească neapărat un om în pragul sinuciderii. Devenit rapid vedetă şi instrument pentru manipularea emoţională a publicului, naivul care se oferă voluntar se revoltă. Comedie sarcastică, în spiritul precedentelor satire ale cineastului, iluminată de carisma lui Gary Cooper şi de umorul Barbarei Stanwyck.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

De ce luptăm / Why We Fight (1942-1945)

“Seria lui Frank Capra, Why We Fight – Pentru ce luptăm, rămîne un model al genului filmului de montaj. Entuziasmîndu-se ulterior în faţa acestor filme, deşi exagerat, fiindcă e limpede că nu cunoştea pe predecesorii lui Capra în domeniul filmului de montaj – André Bazin le surprindea astfel caracteriticile: ‘Nu aveau numai meritul de a introduce un nou ton în arta propagandei, un ton măsurat, convingător fără violenţă, didactic şi stîrnind totodată simpatie, ci erau, deşi compuse numai din imagini de actualităţi, pasioanate ca un roman poliţist… Filmele lui Capra reprezintă o dublă originalitate: nici una din filmările din care se compun (în afara cîtorva racorduri) nu au fost realizate în vederea acestor filme. Montajul are mai puţin rostul de a prezenta, cît mai degrabă pe acela de a demonstra. Sînt fiilme abstracte, pur logice, care se servesc, paradoxal, de documentarul cel mai istoric şi mai obiectiv: jurnalul de actualităţi. Ele au stabilit definitiv, cu o perfecţie care cred că nu poate fi depăşită, faptul că montajul a-posteriori al documentelor înregistrate iniţial cu alte scopuri poate ajunge la supleţea şi la precizia limbajului. Cele mai bune documentare de montaj nu erau decît nişte povestiri, acestea sînt un discurs.’ Dincolo de exagerare (în fond, filmele lui Len Lye sau ale lui Cavalcanti depăşeau această formulă la care se referă Bazin), rîndurile criticului francez dezvăluie nebănuita valoare artistică a filmului de compilaţie.” (Lumea filmului, 1971)

Arsenic şi dantelă veche / Arsenic and Old Lace (1944)

“Comedie macabră, ecranizare a unei piese de Joseph Kesselring. Succesul de care se bucură în epocă se datorează atitudinii frivole la adresa morţii (într-o perioadă în care spectrul morţii domina lumea) şi interpretării actoriceşti.” (Cinema… un secol şi ceva, 2002) “Un subiect nostim, ritm debordant, roluri de excepţie, interpretare percutantă – dau filmului aspectul unui exerciţiu de stil marcat de pecete personală.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Viaţa e minunată / It’s a Wonderful Life (1946)

“Film despre influenţa gesturilor noastre asupra aproapelui, tratat sub forma unei comedii, trecute prin toate modalităţile umorului, ‘film negru’, comic chiar şi în cruzime.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

O poveste adevărată / State of the Union (1948)

“Împins de falşi prieteni, Grant acceptă să candideze la preşedinţie. Dar pentru imaginea sa publică e nevoit s-o solicite pe soţia de care se despărţise cu ani în urmă. Rolul lui Grant fusese prevăzut pentru Cary… Grant! Dar cum acesta nu era disponibil, a fost solicitat Tracy, care l-a apropiat de satira politică agresivă. Candidatul la cel mai înalt post apare ca un simplu pion în mîna camarilei care face jocurile. Actualitatea punctului de vedere se dovedeşte tot mai acută.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Zi norocoasă / Riding High (1950)

“Remake-ul muzical după Broadway Bill pînă într-atît de fidel încît conţine secvenţe originale din 1934. Cu unii din actorii de atunci re-creînd părţile lor. […] Capra are succes cu acest agreabil dacă nu chiar de neuitat divertisment.” (Leonard Maltin’s 2005 Movie Guide)

Soseşte mirele / Here Comes the Groom (1951)

Soseşte mirele a fost a doua colaborare dintre Frank Capra şi Bing Crosby. […] Cea mai bună scenă a filmului este duetul Bing Crosby – Jane Wyman în ‘In the Cool, Cool, Cool of the Evening’ [Oscar pt. cel mai bun cîntec] .” (Hal Erickson) (www.allmovie.com)

O gaură în cap / Cuibul de viespi / A Hole în the Head (1959)

“Căpitanul american Turner şi echipa lui de experţi în demolări se paraşutează în Italia de Nord pentru a arunca în aer un baraj strategic. Numai că nemţii aflaseră de misiune, aşa că la aterizare toţi soldaţii mor, singurul care reuşeşte să scape fiind Turner. Cu ajutorul unor tineri orfani italieni, căpitanul va încerca să-şi ducă la bun sfîrşit misiunea.” (www.port.ro)

O poveste ca în filme / Pocketful of Miracles (1961)

“Reluarea subiectului din Lady for a day cu mesajul că ‘o floare la butonieră face un gentleman’ şi o distribuţie răsunătoare: Bette Davis fascinantă în metamorfoza pe care o suportă [cerşetoarea] Anny; Glenn Ford, un gangster care trece de la violenţă la căldură umană; pînă şi Ann Margret, strălucind la debut (fiica din Barcelona) mai puternic ca în întreaga-i carieră.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Resurse

Tudor Caranfil, Dicţionar universal de filme, Editura Litera Internaţional, Bucureşti/Chişinău, 2002
Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu, Cinema… un secol şi ceva, Editura Curtea veche, Bucureşti, 2002
Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu, Dicţionar de cinema, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997
Emanuel Levy, Totul despre Oscar, Editura Allfa, Bucureşti, 2004
Ştefan Oprea, Anca-Maria Rusu, Stelele Oscarului, vol. 1, 1997, Editura Junimea Iaşi – Editura Geea Botoşani, 2002
Adina Darian, Mirajul statuetei de aur, Editura Meridiane, Bucureşti, 1985
Ion Barna, Lumea filmului, Editura Minerva, Bucureşti, 1971
Ioan Lazăr, Teme şi stiluri cinematografice, Editua Meridiane, Bucureşti, 1987
D.I. Suchianu, Constantin Popescu, Drumuri, destine, climate, Editura Meridiane, Bucureşti, 1977
Leonard Malvin’s 2005 Movie Guide

CD – Cinemania ‘97

http://www.port.ro
http://www.allmovie.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: