În mintea lui John Malkovich

În mintea lui John Malkovich / Being John Malkovich – nom. Globul de Aur, nom. César pt. film străin
Comedie, SUA, 1999
Regia: Spike Jonze – nom. Oscar
Cu:
John Cusack
Cameron Diaz
John Malkovich

[3] nom. Oscar
[4] nom. Globul de Aur

“O farsă absurdă, puternic impregnată de suprarealism bunuelian… privire extrem de îndrăzneaţă asupra societăţii noastre obsedate de voyeurism şi de universuri virtuale.” (Franck Garbarz) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Jonze/Kaufman au găsit în această poveste mult mai mult decît un scenariu de succes […]: ei au descoperit acel filon rar care îmbină divertismentul cu un suprarealism eficient şi un absurd lămuritor, mai aproape de Kubrick (cel din Dr. Strangelove) decît de Kafka. Filmul lor este un inventar aproape exhaustiv al ticurilor ‘visului american’, de la cele 15 minute de celebritate brevetate de Warhol la ideea că totul este de vînzare, de la reality-show-ul adus la demenţă de Clinton/Lewinsky la gustul, mereu exploatat, pentru ‘scheletele din dulap’, de la soap-ul cel de toate zilele la paranoia cea de toate zilele – în variantă gotică! Din simptom al unui postmodernism exasperat, Being John Malkovich ajunge să fie mai degrabă filmul-reper al haosului coabitabil, cu care nu mai are rost să lupţi pentru că, pe una din laturile lui, este marcat bar code-ul valorii lui comerciale… Că psihicul este un produs, la fel ca oricare altul – iată marea descoperire a acestui film, pe lîngă care altele (American Beauty de pildă, succesul de box-office al acestei toamne [1999]) au trecut fluierînd, cu ochii-ngropaţi în script.” (Alex. Leo Şerban) (Dilema, Nr. 351)

Roger Ebert: „What an endlessly inventive movie this is! Charlie Kaufman, the writer of „Being John Malkovich,” supplies a stream of dazzling inventions, twists and wicked paradoxes. And the director, Spike Jonze, doesn’t pounce on each one like fresh prey, but unveils it slyly, as if there’s more where that came from. Rare is the movie where the last half hour surprises you just as much as the first, and in ways you’re not expecting. The movie has ideas enough for half a dozen films, but Jonze and his cast handle them so surely that we never feel hard-pressed; we’re enchanted by one development after the next.”