Călăuza

Călăuza
Film fantastic, URSS-Germania, 1978
Regia: Andrei Tarkovski

Aventura a trei bărbaţi – Călăuza, Savantul şi Scriitorul – care pătrund într-o zonă ciudată şi interzisă, unde se spune că dorinţele cele mai puternice pot deveni realitate. Elementul fantastic serveşte aici unei incursiuni în conştiinţa umană. Critica a revelat filiaţia dostoievskiană a operei, precum şi reflectarea problematicii contemporane de tip ecologic. Dar mai presus de aceasta s-a remarcat înscrierea acestui film în permanenţele universului etic şi filozofic al cineastului:

“Indiferent dacă sînt bune sau rele, filmele mele sînt, în ultimă analiză, despre un singur lucru : manifestarea extremă a credinţei în datoria morală şi lupta pentru aceasta. [ … ] Mă interesează un erou care merge pînă la capăt, fără să ţină seama de nimic, pentru că numai un asemenea om poate izbîndi.”

“Cel mai metafizic film pe care l-am văzut vreodată.” (Ştefan Gaie, Universitatea Oradea)

“…limbajul ‘Zonei’, care este limbajul vieţii însăşi – limba, în care Creatorul vorbeşte cu noi prin viaţă. Aceasta este, poate, cea mai inegalabilă calitate a cinema-ului lui Tarkovski (care, de asemenea, ţine de stilul său cinematic unic de un ritm incredibil de lent): el observă limba vieţii, ca şi cînd ar încerca în acest fel ‘să audă’ limba lui Dumnezeu.” (Internet: Andrei Tarkovsky’s Cinema of Spirituality)