Casablanca

Casablanca – Oscar
Dramă, SUA, 1942
Regia: Michael Curtiz – Oscar
Cu:
Humphrey Bogart – nom. Oscar
Ingrid Bergman

3 premii Oscar [8]

Un bar în Casablanca anului 1941, unde se adună toţi refugiaţii europeni în drum spre America. Un singuratic revoltat, care urăşte şi sfidează oficialităţile. O frumoasă şi enigmatică Ilsa, pe care datoria o ţine lîngă alt bărbat. O poveste de dragoste pe care cîteva note pe pian o reînvie. Un film cu un farmec special datorită romantismului său, care oglindeşte starea de spirit a unei epoci. Film-fetiş în anii ’60 în universităţile americane. Filmul preferat al americanilor, alături de Naşul, Închisoarea îngerilor şi Viaţa e frumoasă.

“După unii autori, cel mai bun film al lui Curtiz, după alţii, ‘cel mai bun film hollywoodian din toate timpurile’ (Leonard Maltin).” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Cel mai fericit dintre accidentele fericite şi cea mai importantă excepţie de la teoria filmului de autor.” (Andrew Sarris) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Deşi e departe de a fi o capodoperă, filmul are un farmec special datorită romantismului săi şi a faptului că nu eşti obligat să iei în serios răsturnările melodramatice ale acţiunii.” (Pauline Kael) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Ceea ce-l salvează e umorul, acel amestec de ironie central-europeană şi de cinism de tip Broadway-Hollywood Boulevard.” (Herman G. Weinberg) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Numai distribuţia strălucitoare a salvat de ridicol această viziune a rezistenţei franceze pe fundalul unui război mai mult exotic, care consacră un mit, cel al durului Bogart, înăsprit de experienţele vieţii dar, în adîncul său, vulnerabil şi sentimental.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“O vrajă ale cărei resorturi s-au refuzat întotdeauna analizelor estetice, un magnetism derutant pentru cei care, ştiind că nu se află în faţa uneia dintre acele opere fundamentale pentru destinul artei cinematografice, i-au recunoscut , fără şovăire, dreptul de a se aşeza nu numai în sufletele a generaţii de spectatori ci şi în Cinematecile lumii. Obişnuitele clasamente ‘cele ai bune zece filme’ nu l-au avut niciodată în vedere, dicţionarele nu-l consemnează, nici măcar dicţionarul de filme al lui Sadoul, în ciuda Oscarurilor dobîndite, antologia lui Bothey Crowther îl aminteşte într-o anexă., printre alte 100 de filme dragi autorului. Nu s-a supărat nimeni dar nici nu şi-a clintit nimeni, din loc, părerile, orice reluare a filmului fiind însoţită de un imens succes.” (Magda Mihăilescu)

“Localul lui Rick este un loc magic unde se poate întîmpla orice (şi se întîmplă: dragoste, moarte, urmărire, spionaj, patriotism). Sorgintea teatrală a conflictului dramatic, ca şi sărăcia de mijloace, au dus la o admirabilă condensare a evenimentelor într-un singur loc. Dar, tocmai pentru că există toate arhetipurile, Casablanca devine citatul a o mie de alte filme şi fiecare actor re-joacă aici un rol interpretat de nenumărate ori, iar rezonanţa intertextualităţii acţionează asupra spectatorului. Eco susţine: Casablanca nu este un film, ci mai multe filme într-unul, o antologie. Făcut aproape la voia întîmplării, el s-a construit, probabil, singur, dacă nu chiar împotriva sau dincolo de voinţa autorilor şi actorilor săi. Funcţionează în ciuda teoriilor estetice şi filmice, în el derulîndu-se într-o formă aproape telurică, Energia narativităţii în stare sălbatică, fără ca arta să intervină ca s-o disciplineze.” (Almanah cinema, 1989)

Roger Ebert: „No one making Casablanca thought they were making a great movie. It was simply another Warner Bros. release. It was an „A list” picture, to be sure (Bogart, Bergman and Paul Henreid were stars, and no better cast of supporting actors could have been assembled on the Warners lot than Peter Lorre, Sidney Greenstreet, Claude Rains and Dooley Wilson). But it was made on a tight budget and released with small expectations. Everyone involved in the film had been, and would be, in dozens of other films made under similar circumstances, and the greatness of Casablanca was largely the result of happy chance.”