Erou din întîmplare

Erou din întîmplare / Hero
Comedie, SUA, 1992
Regia: Stephen Frears
Cu:
Dustin Hoffman
Geena Davis
Andy Garcia

“Unul dintre puţinele comedii moderne americane care continuă filonul Capra, cel al melodramei umoristice lucide, exaltînd posibilităţile morale contradictorii ale omului. Analiză, cu mijloace satirice dintre cele mai eficiente, a relativităţii valorilor şi a forţei de mistificare audiovizuale. Scenariul, realizat de D.W. Peoples, după ideea producătoarei Laura Ziskin, funcţionează ireproşabil, susţinut, pe întreg parcursul filmului, de scăpărările de virtuozitate ale interpreţilor.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

„Un film cu tematica bogata, actori buni si roluri secundare memorabile.

Unele personaje isi schimba atitudinea de-a lungul filmului, in afara de personajul central (interpretat de Dustin Hoffman), care reprezinta cel mai stabil reper.

Jurnalista (Geena Davis) care cistiga un premiu la inceputul filmul plinge cind taie ceapa, in fata celor care o aclama. La sfirsit, cind e in fata adevarului gol golut, plinge cu adevarat. Si nu e nimeni sa o aplaude (decit noi).

Fosta sotie (Joan Cusack) a personajului central are momente memorabile, atit de diferite, la inceputul si la sfirsitul filmului.

Andy Garcia joaca rolul unui boschetar care ajunge milionar, datorita minciunii, asumarii unui rol fals, dar benefic pentru cei din jur. Schimbare de atitudine si la acest personaj de-a lungul filmului

Eroul din intimplare, cu o droaie de probleme pe capul lui, ramine cel mai important personaj al fimului, atit prin interpretare (filmul e comedie), dar mai ales prin autenticitatea sa – in mijlocul tuturor falsificarilor si mastilor, el ramine egal cu sine insusi. Murdar, si la fata si la gura, dar mai autentic decit toti ceilalti.

Desigur, oamenii au nevoie de eroi. Mai ales americanii… 🙂

Dar daca eroii nu vor sa fie… eroi?

Adica fac ce trebuie, dar nu vor sa fie aplaudati, cosmetizati, mediatizati, politizati, integrati in sistem…

Si fiecare e un erou la un moment dat…

Chiar daca… erou din intimplare. :)” (Alin Cristea)

Roger Ebert: „The movie has a different tone when it deals with poor Bernie and his wife (Joan Cusack), who is made too bitter and hostile in the first part of the movie, and then undergoes an unconvincing change of heart. We get the feeling a Chaplin character is trying to sneak into a screwball plot and turn it sentimental. There’s the footage here for a nice tight little human comedy, surrounded by scenes that should have been mercilessly cut. It’s always dangerous for a comedy when it starts to believe in its own characters.”