Vrăjitorul din Oz / The Wizard of Oz – nom. Oscar
Film muzical, SUA, 1939
Regia: Victor Fleming
Cu: Judy Garland – Oscar special pentru contribuţia, în acel an, la impunerea pe ecran a tinereţii
2 premii Oscar pt. muzică şi pt. melodie [6]
“Filmul, tratat ca o feerie muzicală, care îmbină fantasticul cu spiritul yankeu cotidian, va avea un imens succes la publicul de toate vîrstele, datorat ‘simplei sale filozofii: nu există loc unde să te simţi ca acasă, fiecare om are o minte, fiecare om are un suflet’ (Mervyn Le Roy). Jocul actorilor, muzica şi scenografia constituie principalele atuuri ale acestei pelicule, care face din Judy Garland o mare vedetă a filmului muzical.” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)
“Film-mit devenit desuet cu trecerea timpului, azi feerie decorativă lipsită de lirism, de poezie şi căldură, deşi admirabil servită în zona scenografiei şi costumelor, mai ales în finalul Tehnicolor.” (Dicţionar universal de filme, 2002)
Rogert Ebert: „“The Wizard of Oz” has a wonderful surface of comedy and music, special effects and excitement, but we still watch it six decades later because its underlying story penetrates straight to the deepest insecurities of childhood, stirs them and then reassures them. As adults, we love it because it reminds us of a journey we have taken. That is why any adult in control of a child is sooner or later going to suggest a viewing of “The Wizard of Oz.””
Kramer contra Kramer / Kramer vs. Kramer – Oscar, Globul de Aur
Dramă, SUA, 1979
Regia: Robert Benton – Oscar pt. regie, Oscar pt. scenariu
Cu:
Dustin Hoffman – Oscar, Globul de Aur
Meryl Streep – Oscar
5 premii Oscar [9]
3 premii Globul de Aur
“Divorţul din perspectivă masculină şi contradicţia dintre cariera soţului şi emanciparea femeii, tratate în cheia melodramei. Benton apasă puternic, şi uneori eficace, pe pedala emoţiei.” (Dicţionar universal de filme, 2002)
“Important succes de public, moderat succes de critică. Aceasta evidenţiază caracterul confecţionat al poveştii (un tată luptă să păstreze custodia copilului, care i-a fost atribuită după divorţ şi care este apoi revendicată de mamă): ‘este o ficţiune fabricată ca o combină frigorifică ultramodernă, menită să seducă un mare număr de cumpărători şi cumpărătoare prin calităţile sale practice şi prin eleganţa gabaritului. La nivelul formei, nu i se poate reproşa nimic. Totul funcţionează cu atîta precizie, încît mai că ne dă iluzia unei tragedii umane.’ (Freddy Buache)” (Cinema…un secol şi ceva, 2002)
Roger Ebert: „This is an important movie for Robert Benton, who co-wrote „Bonnie and Clyde” and also wrote and directed „Bad Company” and „The Late Show.” He spends a great deal of attention on the nuances of dialog: His characters aren’t just talking to each other, they’re revealing things about themselves and can sometimes be seen in the act of learning about their own motives. That’s what makes „Kramer vs. Kramer” such a touching film: We get the feeling at times that personalities are changing and decisions are being made even as we watch them.”
Cuţitul în apă / Noz w wodzie – Premiul FIPRESCI la Veneția, nom. Oscar pt. film străin, nom. BAFTA pt. film străin
Dramă, Polonia, 1962
Regia: Roman Polanski
“Cuţitul în apă este o operă matură, un triunghi dramatic cu o subtilă psihologie care l-a catapultat pe tînărul regizor spre cosacrarea internaţională.” (Ephraim Katz, Film Encyclopedia)
“Primul lung metraj al lui Polanski conține, in nuce, tot ceea ce va dezvolta ulterior în opera sa: un spațiu închis, ca mai tîrziu în Bitter Moon; iahtul, teren de exercitare a tiraniei; atmosfera electrică dintre soți; complicitatea subtilă dintre tînăra soției și student. Caracterele sînt nete și autentice: adultul are totul, mașină, vilă, femeie – celălalt “doar” viitorul. “A fost ca tine, vei fi ca el!”, spune femeia. O excesivă literaturizare a dialogului și tendința de a împinge cadrul spre simbol (într-o secvență, studentul ia atitudinea unui Christ aureolat, în alta calcă valurile) dau amprenta tinereții regizorului.” (Dicţionar universal de filme, 2008)
Concurs (1982)
Dramă, România, 1982
Regia: Dan Piţa
Cu:
Gheorghe Dinică
Marin Moraru
Claudiu Bleonţ
Ştefan Iordache
“Filmul Concurs (noiembrie 1982) ne lăsa să întrevedem la Dan Piţa acuzate predispoziţii metaforice, care aveau să se manifeste, cu pregnanţă, şi în filme viitoare. ‘’Concursul’ din acest film este un soi de ‘croazieră’, o ‘excursie’ învestită cu sensuri simbolice, doar aparent o competiţie sportivă (un concurs de ‘orientare turistică’ într-o pădure), cărările pădurii sînt cărările vieţii.” (Călin Căliman, Istoria filmului românesc (1897-2000), 2000)
S-a întîmplat într-o noapte / It Happened One Night – Oscar
Comedie romantică, SUA, 1934
Regia: Frank Capra – Oscar
Cu:
Clark Gable – Oscar
Claudette Corbert – Oscar
5 premii Oscar [5]
“Arhetip al comediei americane, variantă truculentă a ‘Îmblînzirii scorpiei’ iluminată de sclipitoarele dialoguri ale lui Robert Riskin. Gable e bădăran, cum îi stă bine, iar Colbert cam fezandată pentru rol. Cel care dă strălucire filmului e regizorul cu frenezia şi umorul său. Secv. rapel: noaptea pe care o petrec alături viitorii amanţi, într-o încăpere în care sînt despărţiţi doar de o cuvertură, modalitate în care regizorul pare a preîntîmpina severul cod Hays, dar care în realitate sporeşte senzualitatea într-un mod în care secvenţele ‘neruşinate’ ale zilelor noastre n-o izbutesc.” (Dicţionar universal de filme, 2002)
“Filmul nu are nimic din datele unui mare succes public, adică fast, costume, mare spectacol. În schimb, are alte calităţi: o intrigă bine construită, bazată pe sentimente umane simple, dialoguri spirituale, intimitate, lipsă de formalism şi mai presus de orice evitarea afectării hollywoodiene.” (Lewis Jacobs) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)
“Clark Gable şi Claudette Colbert au înregistrat o mare victorie în pelicula It Happened One Night, produsă de studioul Columbia, în ciuda faptului că, iniţial, ambii interpreţi refuzaseră să joace în comedia regizată de Frank Capra. De fapt, Colbert era pe punctul de a pleca în Europa, iar Gable fusese împrumutat de Louis B. Mayer studioului Columbia ca măsură ‘disciplinară’, deoarece actorul refuzase mai multe scenarii care fuseseră scrise special pentru el. MGM a considerat că filmul It Happened One Night este un proiect minor al unui studio minor (Columbia), ceea ce, la vremea respectivă, era adevărat. Istoria cinematografiei a dovedit însă contrariul; It Happened One Night a cîştigat premiile Oscar la categoriile Cel mai bun film, Cel mai bun regizor şi la categoriile de interpretare, ridicînd, totodată, statutul studioului Columbia în Hollywood. Succesul financiar şi elogiile criticii de specialitate, absolut surprizătoare, au demonstrat, din nou, cît de importantă este ‘bafta’ în industria cinematografiei.” (Totul despre Oscar, 2004)
“Această victorie a constituit o surpriză, deoarece filmul era realizat de un regizor cvasinecunoscut şi produs de un studio slab cotat în acea vreme, Columbia Pictures. Timp de patruzeci şi unu de ani, It Happened One Night a deţinut recordul de a fi fost singurul film care a cîştigat toate cele cinci premii importante: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun actor (Clark Gable), Cea mai bună actriţă (Claudette Colbert) şi Cel mai bun scenariu (Robert Riskin). În 1975, One Flew Over the Cuckoo’s Nest [Zbor deasupra unui cuib de cuci] a devenit cel de-al doilea film care se putea lăuda cu un astfel de succes [Doar încă un film a mai reuşit această performanţă: Tăcerea mieilor (1991)].” (Totul despre Oscar, 2004)
Polițist, adjectiv – Premiul Juriului secţiunii Un Certain Regard și Premiul FIPRECI la Cannes, Trofeul Transilvania la TIFF
Dramă, România, 2009
Regia: Corneliu Porumboiu
“Extrăgînd semnificaţii adînci despre natura umană din cele mai banale fapte cotidiene, Corneliu Porumboiu ne oferă, prin Poliţist, adjectiv, un film mare şi se plasează, alături de Cristi Puiu (fiecare cu două lungmetraje remarcabile), în avangarda cinemaului european.” (Mihai Fulger) (Observator cultural, iulie 2009)
“Poliţist, adjectiv e un film abstract – la fel de abstract ca o construcţie filozofică sau un tablou de Kandinski. Este despre cuvinte, despre compromisuri, despre supravegheri – şi pedepse, vezi Foucault. Dar, pentru a face toate aceste lucruri „savante” inteligibile, Porumboiu a trebuit să le ancoreze în concret. Nu „realismul” este mobilul său: acesta este doar umplutura. Halca de viaţă nu este interesantă în sine – decât, eventual, dacă eşti sociolog sau ai un fetiş pentru timpii reali (morţi); interesantă este combinaţia acelui desen abstract cu lucrurile cotidiene pe care le recunoaştem în film. Pentru că, de fapt, acea halcă de viaţă – acesta e şi paradoxul – nu te face să empatizezi cu ea, deşi e-n aşa hal „ca-n viaţă”; odată ce ai mutat-o pe un ecran, ea devine semn. Lentoarea devine punct fix. Aşteptarea devine „A”.” (Alex. Leo Șerban) (Revista HBO, septembrie 2009)
Roger Ebert: „The visual style, foregrounding drab areas of a small industrial city, is flat and realistic. We never really meet the young suspect. Cristi doesn’t confide in his wife. His office mate knows what he feels, but stays out of it. Only the captain and a prosecutor will discuss it with him. Both are more than willing. Both are of an age when they would have started their careers under Ceausescu. They depend on the strict definition of the law because they can use that as a refuge from their inner voices. Cristi understands this, and that’s why the debate over the dictionary is so intense. They aren’t talking about definitions. They’re talking about the past, present and future of their nation.”
Dictionar Cinema 